“Prima Casa” … si ultima

Programul “prima casa”, chiar daca s-a dorit a fi un program socio-economic bun, pare sa aiba dedesubturi care, evident, pun pe ganduri romanul obisnuit cu “nimic nu este ceea ce pare”.

Programul a fost elaborate in conditiile in care economia de piata se lupta pe pragul crizei financiare, punandu-se mare baza pe relansarea pietei imobiliare prin acesta. De ce nu s-a ajuns la acest lucru?

Sa luam pas cu pas aspectele generale ale proiectului, deoarece eu personal consider ca problema sta chiar in conditiile generale de acordare a acestui credit.

Primul criteriu: La data cererii solicitantul sa nu detina in proprietate o locuinta, individual sau in comun, impreuna cu sotul/sotia sau cu alte persoane, indiferent de modul in care a fost dobandita si nici nu are in derulare un credit ipotecar.

Aspecte: Ce ne facem atunci cand avem o mostenire de o cota parte dintr-o casa? Chiar daca noi nu ne folosim de acea mostenire, sau chiar daca aceasta, in mod logic, se observa ca nu este, sau nu are potential de a deveni o locuinta, incadrarea in acest criteriu este nula. Atentie celor care se gandesc sa nu decrare proprietatile, declaratia fiind confruntata cu extrasul de carte funciara. Astfel, o declaratie falsa nu nu numai ca nu va ajuta, insa este pedepsita cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, ajungandu-se la proces penal pentru fals in acte.

Criteriul al doilea: solicitantul poate achizitiona in cadrul Programului o locuinta finalizata, aflata pe teritoriul Romaniei, inscrisa in cartea funciara in conditiile legii si libera de sarcini, cu exceptia privilegiului vanzatorului asupra pretului;

Aspecte: asupa acestui punct guvernantii au revenit inca timuriu, realizand ca daca nu il modifica exclud orice posibilitate de a cumpara o locuinta pe care constructorul are deja ipoteca. De aici se vede si buna cunoastere a pietii imobiliare in care mare parte a imobilelor construite in ultimii ani s-au facut prin acordarea de credite investitorilor. Mie personal, acest aspect imi ridica intrebari asupra seriozitatii si cercetarii de piata aferente acestui Program.

Criteriul al treilea: solicitantul indeplineste conditiile specifice prevazute in cadrul normelor interne de creditare ale finantatorilor;

Aspecte: conditiile de acordare ale creditului seamana uimitor de mult cu conditiile de acordare ale oricarui tip de credit ipotecar. Solicitantul trebuie sa dea dovada de un venit net pe familie suficient de mare (1200-1400 Euro), sa nu fie rau platnic, iar faptul ca este casatorit si/sau cu copii este un plus. Ei, acum stau si ma gandesc, acest venit net pe familie, in conditiile in care la noi salariul mediu pe economie nu depaseste 1300 RON, mi se pare aberant de mare. Program social – dar totusi pentru burghezi. Conditiile de acordare se imbunatatesc in cazul in care solicitantul are familie. E de la sine inteles ca exista multi tineri cu familie, avand si copii, care ar dori o casa, dar, in acelasi timp, este la fel de logic si faptul ca si un individ fara familie sa aiba dreptul la aceasta casa. Intorcandu-ne la venit, solicitantul fara familie trebuie sa dea dovada de un venit la fel de mare ca si cel cu familie. Nu mi se pare o solutie echitabila. Sincer, cine are un salar de peste 1400 EURO, mai mult ca sigur ca are deja un credit ipotecar luat in urma cu 3-4 ani, cand dobanzile erau oricum mai mici sau egale cu dobanda „speciala” a programului „prima casa”.

Criteriul al patrulea: solicitantul se obliga sa constituie un depozit colateral pentru garantarea dobanzii, in valoare egala cu trei rate de dobanda valabil pe intreaga durata a finantarii;

Aspecte: acest depozit nu este cerut in cazul produselor standard, venind ca un „bonus” special care mareste cuantumul sumei initiale de care solicitantul trebuie sa dea dovada. Depozitul vine sa garanteze plata dobanzii pe exact acele trei luni dupa care banca, daca nu isi primeste rata, demareaza executarea silita pentru nerespectarea contractului (clientul pierde locuinta pentru ca nu a achitat 3 rate lunare consecutive). Pentru orice alt tip de credit standard, banca va face tot posibilul (telefoane repetate, notificari, firme de recuperari creante etc.) pentru a-l determina pe client sa achite ratele creditului, deoarece instanta sperie banca la fel de mult ca si pe client, instanta reprezentand o tergiversare a cazului si o amanare a unui fapt inevitabil, dar cu cheltuieli suplimentare. In cazul „Prima Casa” banca isi recupereaza banii de la FNGCIMM, prin urmare nu mai are nici un motiv sa gaseasca alternative in relatia cu clientul, cea mai avantajoasa decizie fiind aceea de a-si recupera banii fara nici un efort suplimentar direct de la FNGCIMM (Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM).

Totusi, exista si o latura cu o tenta pozitiva prin care clientii sunt acum ceva mai protejati impotriva executarii silite: initial se cerea o ipoteca de tip conventional care presupune un contract intre parti si le-ar fi permis bancherilor sa recupereze mai repede banii de la Fondul de Garantare in cazul executarii silite, insa, pentru Program s-a impus ipoteca legala care presupune ca totul sa se rezolve in instanta.

Concluzii: dupa cum se vede, fiecare punct de acordare al creditului are parti bune si rele. Si totusi de ce nu merge Programul? De ce oamenii nu se inghesuie la banci sa solicite o „prima casa”?

Unul dintre principalele motive ar fi perioada exagerat de mare, 2 luni, de acordare a creditului. Multi solicitanti au deja un avans platit constructorului, deci au deja si un antecontract de vanzare-cumparare semnat, astfel termenele inscrise in contract fiind deseori depasite din cauza birocratiei si a lentorii de care da dovada Programul, solicitantii riscand sa piarda avansul deja platit.

Alt motiv ar fi lacomia de care dau dovada investitorii imobiliari, care au crescut pretul apartamentelor inca inainte de a se fi concretizat proiectul „prima casa”, acestia speculand o avalansa de cereri, care avalansa insa se lasa asteptata.

Ca o ultima idee, mi se pare greu de inteles cum se face ca in aceasta tara, chiar si un program social de genul „Prima Casa” sa aiba atatea lacune si atatea ascunzisuri, in timp ce avem o atat de disperata nevoie de un acoperis de-asupra capului si o „avere” disponibila atat de mica pentru a ne satisface nevoia. Sunt mult prea multe persoane care ar trebui sa beneficieze de un program de genul acesta, dar calculat la un venit real. Sa fie acesta adevaratul motiv pentru care Programul este atat de lacunos?

Advertisements

~ by Daniel Codrea on September 9, 2009.

4 Responses to ““Prima Casa” … si ultima”

  1. ai vrut sa te faci casnic si te-ai documentat? :PPP

  2. inca ceva. exista o clauza mica mica in contractul asta numit prima casa, care are legatura cu imprumutul…undeva mic cu steluta scrie ca o oarecare dobanda este variabila in oarescare conditii…asta insemnand ca va fi mai devreme sau mai tarziu sigur variabila si ca risti sa-ti creasca rata bancare cu detul de mult…adica sa ramai homeless si cu banii dati…

    • Evident ca dobanda variaza in functie de EURIBOR sau ROBOR, cum e cazul. De aceea asa numita dobanda speciala de 5,2% la EURO este o tzapa serioasa, fiind o dobanda mai mare decat al unui credit ipotecar luat in urma cu trei ani.
      Tara speciala – programe speciale.

  3. Hi, altecuvinte.wordpress.com – da best. Keep it going!
    Jinny

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: